„Bunătatea ne face să ne simțim în armonie cu Ființa noastră”
Silvia Diez
Am vorbit cu Matthieu Ricard, un călugăr budist considerat cel mai fericit om din lume, despre beneficiile meditației pentru a atinge bunăstarea și libertatea interioară și necesitatea urgentă de a dezvolta comportamente altruiste pentru a construi o economie mai grijulie.
El a fost descris ca fiind cel mai fericit om din lume după ce un experiment al neurologului Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin a arătat că activitatea zonei prefrontale stângi a cortexului său cerebral a fost ceva ce nu s-a mai văzut până acum.
Aceasta este o zonă a creierului care predispune la bunăstare și emoții pozitive, iar acest călugăr budist și meditator experimentat a atins o gamă de unde gamma care au atins -0.45, în timp ce nivelurile înregistrate de sutele de voluntari, care au participat, de asemenea, în studiu, acestea au variat de la 0,3 (foarte nefericit) la -0,3 (foarte fericit-beatitudine).
Ricard a specificat mai târziu că ceea ce s-a dovedit cu acest studiu este că atunci când un meditator își concentrează mintea pe bunăvoință și dragoste altruistă , creierul este activat cu o intensitate care nu a fost observată până acum.
Dacă antrenezi mintea, creierul se schimbă și persoana se schimbă
„Dacă mintea este antrenată în mod regulat, creierul se schimbă și la fel și persoana. Aceasta este plasticitatea pe care o are creierul nostru, iar meditația este un antrenament care ne permite să exercităm atenția, să îmbunătățim echilibrul emoțional și să dezvoltăm bunătatea ”, spune el.
Matthieu Ricard nu acordă de obicei interviuri, dar am avut norocul că a acceptat să-i trimită un chestionar la care a răspuns înainte de a pleca în Himalaya, unde locuiește de mai bine de 50 de ani și unde îndeplinește sarcini umanitare în Karuna de 20 de ani. -Schechen (www.karuna-shechen.org), o organizație caritabilă care creează proiecte educaționale, de îngrijire a sănătății și sociale cu scopul ca oamenii din această regiune să aibă o viață mai bună.
Biografia acestui francez este cea mai curioasă. Este fiul filosofului Jean-François Revel și al artistului Yahne Le Toumelin. S-a format ca om de știință și a lucrat la Institutul Pasteur din Paris împreună cu prestigiosul Premiu Nobel pentru medicină François Jacob. Dar după ce și-a finalizat teza de doctorat despre genetică celulară, a decis să devină călugăr budist.
El este un interpret al francezei Dalai Lama și a publicat cărți cu fotografii magnifice ale sale - pentru el o modalitate de a putea împărtăși cu alții momentele privilegiate de frumusețe pe care le trăiește în peisajele sublime din Himalaya și alături de maeștrii spirituali.
Este autorul unor bestseller-uri precum „Călugărul și filosoful” (Ed. Urano) - pe care l-a scris împreună cu tatăl său-, „Infinitul în palma mâinii” (Ed. Urano), „În apărarea animalelor” ( Ed. Kairós), „Creier și meditație” (Ed. Kairós), printre altele. Lucrările sale sunt traduse în diferite limbi și distribuite în întreaga lume.
Ricard a fost, de asemenea, la Forumul Economic Mondial Davos pentru a revendica economia solidară și beneficiile altruismului. El asigură că, în ciuda a ceea ce pretinde teoria evoluției, niciun studiu științific nu arată că ființa umană este o ființă egoistă. Dimpotrivă.
Știința arată că avem o mare capacitate de a dezvolta altruism autentic și că cooperarea a fost mult mai creativă pentru a atinge niveluri ridicate de organizare decât competiția și lupta individuală pentru supraviețuire.
În cartea sa „Economia solidară. Conversațiile cu Dalai Lama despre altruism și compasiune ”(Ed. Kairós) susține că, în ciuda faptului că teoria economică asigură faptul că oamenii se mișcă exclusiv în interesul lor, oamenii cu valori materialiste sunt mai nefericiți, în timp ce Oamenii capabili de cooperare, compasiune și comportamente altruiste sunt mai fericiți. El este convins că nu putem continua să ne gândim la noi înșine ca ființe insulare și că lumea trebuie să se întoarcă în jurul sistemelor economice.
„Altruismul este singurul lucru care ne permite să facem față provocărilor secolului XXI”
-Capitalismul, cultul egoismului și puterea individului par să ne conducă la autodistrugere și totul indică faptul că suntem incapabili să ne modificăm funcționarea. Ești optimist cu privire la viitorul umanității? Cum putem scăpa de egocentricitate și să favorizăm dezvoltarea unei economii mai îngrijitoare și o funcționare mai altruistă?
-Altruismul este singurul concept care ne permite să facem față provocărilor din secolul 21 și să combinăm cerințele pe care le avem pe termen scurt, mediu și lung. Este clar că egoismul nu va avea succes. Pe de altă parte, învățarea de a lua în considerare mai mult pe ceilalți ne poate conduce, pe termen scurt, către o economie mai susținătoare și, pe termen mediu, să favorizăm dezvoltarea noastră, precum și cea a altora. Și, pe termen lung, altruismul este esențial pentru a evita suferințele mari pentru generațiile viitoare. Prin urmare, altruismul este singurul concept care permite oamenilor de știință - care știu ce trebuie făcut pentru a evita distrugerea planetei -, celor care decid politici, antreprenorilor sociali responsabili pentru calitatea vieții cetățenii,precum și celor care sunt preocupați de cererile pe care le avem pe termen scurt, de a sta împreună în jurul aceleiași mese, cu scopul de a construi o lume mai bună. Altruismul nu este o utopie nobilă un pic naivă, este singura soluție pragmatică la marile provocări cu care ne confruntăm în secolul XXI.
-Și cum se dezvoltă o ființă mai puțin egocentrică, ceva despre care spune că ne ajută să fim mai fericiți? Din perspectiva dvs., ce obiceiuri sunt cele mai importante pentru cultivarea fericirii interioare și a libertății?
-Dacă de dimineață până seara ne gândim doar „eu, eu, eu”, ne facem viața nenorocită și, de asemenea, viața celor din jurul nostru. Dimpotrivă, dragostea și bunătatea altruistă sunt cel mai bun mod de a face bine în ceilalți și în noi înșine. Evident, alții apreciază bunătatea noastră, dar bunătatea este și cea mai satisfăcătoare stare a spiritului, deoarece ne face să ne simțim în armonie cu natura noastră profundă. Prin urmare, este necesar, prin antrenarea minții noastre și prin meditație, să cultivăm calitățile umane fundamentale care ne fac o ființă umană bună, o ființă umană fericită. Printre aceste calități se numără altruismul și compasiunea, dar și satisfacția, discernământul, echilibrul emoțional și libertatea interioară.
- Și asta include și obiceiul de a nu mânca carne sau pește? A fi vegetarian este, de asemenea, un obicei bun de care trebuie să ții cont pentru a fi mai fericit?
-Este mai presus de orice un obicei bun pentru a atinge fericirea altora! Se estimează că de la apariția speciei noastre pe Pământ, aproximativ 110 miliarde de Homo sapiens au locuit-o. Ei bine, acesta este numărul de animale terestre și marine pe care le ucidem la fiecare două luni pentru a ne satisface presupusele nevoi și de parcă ar fi ceva perfect normal și moral acceptabil. Și, de fapt, cu el, în realitate toată lumea pierde. Animalele sunt primele victime. Dar, de asemenea, ne pierde mediul, deoarece agricultura pentru producția de carne este al doilea cel mai mare factor de emisii de gaze cu efect de seră din lume. Oamenii pierd, de asemenea, deoarece cele 800 de milioane de tone de cereale destinate producției de carne ar putea servi la hrana 1,5 miliarde de oameni din țările care produc aceste cereale. În cele din urmă, conform numeroaselor studii științifice și conform unui raport global al Organizației Mondiale a Sănătății, consumul regulat de carne este în detrimentul sănătății. Prin urmare, este foarte de dorit să ne extindem bunătatea către celelalte 8 milioane de specii de animale care sunt concetățenii noștri de pe această planetă.
-S-au descoperit numeroase beneficii despre practica meditației. Dar, din perspectiva dvs., ce beneficii sunt cele mai importante?
-Meditația este un antrenament al minții și trebuie să ne ocupăm de mintea noastră de dimineață până seara. Această minte poate deveni cel mai bun prieten sau cel mai rău dușman al nostru. Dedicăm multă energie îmbunătățirii condițiilor externe ale vieții noastre, cu toate acestea subestimăm importanța pe care funcționarea minții noastre o are asupra calității vieții noastre. Mintea noastră este cea care transformă percepțiile noastre asupra lumii exterioare și a celor din jurul nostru în bunăstare sau disconfort. Meditația ne poate ajuta, de asemenea, să reducem ruminarea despre trecut și anticipările anxioase ale viitorului. Meditația vă permite să găsiți un echilibru interior mai bun, să dezvoltați o rezistență mai mare și să gestionați mai bine urcușurile și coborâșurile existenței.
-Psihiatria actuală tratează anxietatea și depresia, boli foarte frecvente în societatea noastră occidentală, cu medicamente. Care este părerea ta despre asta? Credeți că meditația ar putea fi un mijloc mai adecvat de vindecare?
-Se stabilește, datorită muncii desfășurate de peste 30 de ani de numeroși cercetători, printre care John Teasdale, Mark Williams și Zinder Segal, că meditația asociată cu o terapie (MBCT, Mindfulness Based Cognitive Therapy) practicată timp de șase luni reduce între 30 și 40% risc de recidivă la cei care au suferit două episoade de depresie severă. Acest efect este la fel de puternic ca cel al drogurilor, dar are și avantajul de a proteja oamenii pe termen lung. Cu toate acestea, nu este vorba despre abținerea de la medicamente atunci când este necesar. Este necesar sfatul unui medic competent.
-Dacă ai avea un fiu sau o fiică, un nepot sau o nepoată, ce le-ai spune ce este viața și ce ai vrea să transmiți ca fiind cel mai important lucru din viață?
-Din plan personal, v-aș sfătui să cultivați bunătatea, deschiderea față de celălalt, capacitatea de a vă minuna de natură și de potențialul pe care îl avem cu toții în noi de a deveni ființe umane mai bune. Trebuie să luăm măsura acestui potențial extraordinar pe care îl oferă existența umană și să extragem din ea chintesența pentru a ne dezvolta contribuind la fericirea celorlalți și reducându-le suferința.
