Toate lucrurile din această lume au timpul lor numărat, le trebuie mai mult sau mai puțin timp să se degradeze într-un fel sau altul. O modalitate este biodegradarea, care este atunci când ceva este descompus de organismele vii (în principal bacterii). Capacitatea unor materiale de a se reintegra în pământ prin acțiunea naturii este ceea ce se numește biodegradabilitate. Termenul este legat de ecologie, gestionarea deșeurilor și mai mult decât orice atunci când vorbim despre materiale plastice, deoarece durează sute de ani să se descompună. În procesul de biodegradabilitate, unele substanțe chimice (deșeuri organice, hârtie etc.) pot fi utilizate ca alimente de către microorganisme, care le folosesc pentru a produce energie și a crea alte substanțe, cum ar fi aminoacizii, țesuturile noi și organismele noi.Materialul organic poate fi degradat aerob, cu oxigen (în aer liber), sau anaerob, fără oxigen (ceva îngropat). Biodegradabilitatea materialelor depinde de structura lor fizică și chimică, unele precum sticla nu pot fi biodegradate. Deși se spune adesea că un material nu este biodegradabil atunci când timpul necesar pentru descompunerea organismelor este extrem de lung sau depășește capacitatea organismelor de a-l prelucra, așa cum se întâmplă cu plasticul și aluminiul din cutii. Astăzi multe lucruri sunt făcute cu agenți biodegradabili, ca și cu detergenții, dar există încă materiale plastice și diverse substanțe, cum ar fi insecticidele. Să vedem câteva exemple despre cât durează materialele să putrezească:fără oxigen (ceva îngropat). Biodegradabilitatea materialelor depinde de structura fizică și chimică a acestora, unele precum sticla nu pot fi biodegradate. Deși se spune adesea că un material nu este biodegradabil atunci când timpul necesar pentru descompunerea organismelor este extrem de lung sau depășește capacitatea organismelor de a-l prelucra, așa cum se întâmplă cu plasticul și aluminiul din cutii. Astăzi multe lucruri sunt făcute cu agenți biodegradabili, ca și cu detergenții, dar există încă materiale plastice și diverse substanțe, cum ar fi insecticidele. Să vedem câteva exemple despre cât durează materialele să putrezească:fără oxigen (ceva îngropat). Biodegradabilitatea materialelor depinde de structura fizică și chimică a acestora, unele precum sticla nu pot fi biodegradate. Deși se spune adesea că un material nu este biodegradabil atunci când timpul necesar pentru descompunerea organismelor este extrem de lung sau depășește capacitatea organismelor de a-l prelucra, așa cum se întâmplă cu plasticul și aluminiul din cutii. Astăzi multe lucruri sunt făcute cu agenți biodegradabili, ca și cu detergenții, dar există încă materiale plastice și diverse substanțe, cum ar fi insecticidele. Să vedem câteva exemple despre cât durează materialele să putrezească:Deși se spune adesea că un material nu este biodegradabil atunci când timpul necesar pentru descompunerea organismelor este extrem de lung sau depășește capacitatea organismelor de a-l prelucra, așa cum se întâmplă cu plasticul și aluminiul din cutii. Astăzi multe lucruri sunt făcute cu agenți biodegradabili, ca și cu detergenții, dar există încă materiale plastice și diverse substanțe, cum ar fi insecticidele. Să vedem câteva exemple despre cât durează materialele să putrezească:Deși se spune adesea că un material nu este biodegradabil atunci când timpul necesar pentru descompunerea organismelor este extrem de lung sau depășește capacitatea organismelor de a-l prelucra, așa cum se întâmplă cu plasticul și aluminiul din cutii. Astăzi multe lucruri sunt făcute cu agenți biodegradabili, ca și cu detergenții, dar există încă materiale plastice și diverse substanțe, cum ar fi insecticidele. Să vedem câteva exemple de cât durează materialele să putrezească:dar există încă materiale plastice și diverse substanțe, cum ar fi insecticidele. Să vedem câteva exemple de cât durează materialele să putrezească:dar există încă materiale plastice și diverse substanțe, cum ar fi insecticidele. Să vedem câteva exemple de cât durează materialele să putrezească:

• -Cojire de banană: 2 până la 10 zile.
• -Batiste din bumbac: 1 până la 5 luni.
• -Hârtie: 2 până la 5 luni.
• -Coji de portocale: 6 luni.
• -Foarte sau frânghie: 3 până la 14 luni.
• -Sosete din lana: 1 pana la 5 ani.
• -Containere / cutii de lapte Tetra Paks (cu niște plastic): 5 ani.
• -Filtre pentru tigari: 1 pana la 12 ani.
• -Pantofi din piele: 25-40 de ani.
• -Nailon: 30 - 40 de ani.
• -Tănițe de izolare termică din polistiren „Styrofoam”: 1 până la 100 de sute de ani.
• -Inele din plastic din șase cutii de aluminiu „6 pachete”: 450 de ani.

Așadar, data viitoare gândiți-vă cu atenție înainte de a arunca o bucată de hârtie pe podea, va dura multe zile să scăpați, iar țigara filtrează ani de zile. Gândiți-vă la oamenii care îi aruncă în parcurile naturale sau pe plaje, ei rămân acolo ani și ani. Via: Hoyverde