Să facem grijă
Lipsa de grijă în relațiile afective este o pandemie. Unul care ne lasă teribil de singuri și singuri, în ciuda faptului că suntem cu mulți oameni.
Nu știm cum să ne pese.
Începem relații precum cea care începe o serie.
Și îl îndepărtează după două minute pentru că eliberează unul nou.
Avem nevoie de grijă în relațiile noastre afective.
Pentru că îngrijirea este esențială pentru viață.
Fără grijă, existența nu este posibilă.
Trebuie să ne angajăm față de cealaltă persoană.
Nu pentru totdeauna.
Dar aici și acum.
Trebuie să încetăm să ne tratăm reciproc așa cum suntem lucruri.
Pentru că nu suntem.
Trebuie să simțim că celălalt este alături de noi.
Dar nu suntem dispuși să ne sacrificăm timpul.
Pentru a nu face niciun efort.
Să ne punem în locul lor.
La pariu.
Lipsa de grijă în relațiile afective este o pandemie.
Unul care ne lasă teribil de singuri și singuri, în ciuda faptului că suntem cu mulți oameni.
Unul care contribuie la goliciunea tunătoare de la poalele patului când ajunge sfârșitul zilei.
Unul care ne face să ne pierdem adâncindu-ne în ceilalți.
Să punem grija la modă.
Trata bine.
Fă-o cu atenție.
Pentru că lumea deja doare suficient pentru a face lemne de foc din copaci căzuți.
Pentru că nu suntem nimeni care să trateze rău oamenii.
Ca să o facă mai rea decât era.
Pentru că relațiile, legăturile, trebuie să ne îmbunătățim.
Și dacă nu ne îmbunătățesc.
Este că nu trebuie să fim.
