Chi Kung: Gimnastica chineză a seninătății

Gerard arlandes

Chi kung (numit și chikung sau qi gong) învață să câștigi seninătate și încredere în sine. Și contracarați stresul prin liniște, respirație și exerciții corporale.

Se spune că locuitorii Chinei antice, observând cerul, au observat ritmurile cu care lumina aluneca de la prânz până la după-amiază, de la după-amiază până la amurg și amurg. Apoi, încet, dar constant, intrați în noaptea profundă și înstelată și începeți călătoria înapoi la zi.

Armonia, regularitatea, precizia și modul în care a fost produsă această mișcare au inspirat ideea lor despre energia care mișcă întregul Univers și l-au numit „chi”.

În plus, au descoperit că mișcarea cerească a fost reprodusă în cinci mari cicluri sezoniere, care, în evoluția lor, au constituit o spirală care a influențat fenomenele naturii. Și că acestea, la rândul lor, au prezentat structuri sub formă de cercuri, elipse și spirale, precum conchile, inelele pe care le produc trunchiurile copacilor atunci când cresc, orbitele planetelor sau valurile care își au originea la aruncarea unei pietre. într-un iaz.

În cele din urmă, au observat că această energie și formele sale au fost observate și în ființa umană. Chi, au concluzionat ei, este energia care coordonează elementele corpului nostru și îl menține la o temperatură constantă, facilitând funcționarea optimă a sistemelor sale. Poate fi de asemenea înțeleasă ca informația pe care fiecare celulă o poartă și o transmite pentru a îndeplini o funcție.

Exercițiile de chi kung stimulează energia vitală

Cele Tehnicile corpului care actioneaza pe energia vitală a vieții personale a persoanei și pune - l în contact cu mediul au fost numite chi kung sau (în ambele sensuri este latinizat)-gong qi. Înseamnă exercitarea sau cultivarea chi sau a energiei vitale.

Caracteristicile chi

Pentru a aplica tehnici chi kung, este convenabil să cunoașteți caracteristicile chi. Acestea sunt după cum urmează:

Forma sa este schimbătoare. O observăm în păr, unghii, oase, mușchi, celule și în orice parte a corpului. Chi ia forme diferite pentru fiecare parte, este motorul care le face să progreseze și să le dea vitalitate.

Mișcarea sa este continuă și ciclică. Digestia, respirația sau sistemul circulator nu se opresc o clipă. Acestea repetă ciclul evolutiv de absorbție, transformare și expulzare din corp, ajustându-se la ritmul Pământului din jurul său și al soarelui.

Echilibrează corpul. Chi tinde să-și găsească echilibrul pe măsură ce circulă prin corp, dar poate deveni blocat. Dacă chi nu circulă în spate, avem un dezechilibru care, dacă nu este corectat, va începe să ne deranjeze și se va termina cu dureri de spate. Ascultarea corpului când începe blocajul vă permite să recâștigați armonia. Durerile care dispar când ne odihnim sau dormim sunt o bună dovadă a acestui lucru.

Pentru ce este chi kung?

Scopul chi kung este de a restabili armonia în orice moment, nu numai pentru a vindeca, ci pentru a preveni orice boală corporală, echilibra energia astfel încât să curgă liber, să o stocheze, să o mărească, să o compenseze și să o rafineze; acționând la nivel fizic, psihic și mental.

Scopul său final este de a transcende corpul și mintea și de a rafina energia în așa fel încât să conducă individul la o experiență spirituală.

Caracteristicile chikungului

Se adaptează nevoilor fiecărei persoane, situației sale, momentului pe care îl trăiește: perioadele anului și o parte a zilei. Există exerciții pentru toate vârstele.
Are două aspecte principale: unul, interior, dulce, moale, meditativ și lent; iar celălalt extern, dinamic, marțial și cu mișcări rapide și sincopate.
Nu numai părțile corpului sunt lucrate, ci organismul și individul în ansamblu .
Funcționează din interiorul ființei umane prin organe, respirație și gând.
De asemenea, intervine din exterior prin alimente, băi, diete, tehnici sexuale și exerciții în sine.

Acest articol abordează chi kung meditativ. Bazele sale fundamentale sunt poziția, mișcarea și meditația.

Poziția corectă a corpului

Poziția corectă a corpului este baza pentru o bună dispoziție și pentru îmbunătățirea atitudinii. Este cea care aliniază centrul capului cu urechile, umerii, articulația șoldului și centrul călcâielor pe picioare.

Dar această aliniere nu este o bară imobilă, ci trebuie să fie flexibilă și să se adapteze la circumstanțe, trebuie să aibă mobilitate ca premisă și să poată recupera forma aliniată din orice poziție. De exemplu, picioarele nu trebuie fixate ca două bețe, ci relaxate la genunchi, ceea ce le conferă mai multă fermitate.

Spatele și trunchiul urmează linia care le aparține anatomic, trebuie să se sprijine pe bazin și picioare într-o linie. În orice mișcare pe care o facem, cum ar fi urcarea scărilor, cel mai potrivit lucru este să aducem coccisul și cu el tot abdomenul ușor spre coapse.

În cele din urmă, brațele se sprijină pe părțile laterale ale corpului, iar capul este aliniat cu umerii, liberi și gata să inițieze orice mișcare.

Sentimentul care însoțește această poziție este unul de ușurință înrădăcinată. Și este momentul în care energia circulă prin corp și hrănește spiritul.

Exerciții corporale

Există exerciții care se execută fără mișcări vizibile. Una dintre ele este pur și simplu să stai în picioare.

Stând ca un copac

Una dintre cele mai clasice se realizează stând în picioare, cu picioarele la lățimea umerilor, genunchii îndoiți, brațele răsucite în spirală înainte și la înălțimea pieptului, cu palmele îndreptate spre exterior și degetele mari în jos.

Ținem poziția timp de trei minute și observăm. În primul rând, picioarele și distribuția greutății, pentru a continua cu picioarele și șoldurile, care ar trebui să se simtă libere, ca un castron atârnat de cer.

Continuăm trunchiul, coloana vertebrală, organele, brațele și capul spre cer. Din poziție continuăm cu gândul respirația (fără a o forța) și fluxul gândurilor în sine.

Acest exercițiu se poate face și întins pe spate, cu picioarele îndoite și tălpile picioarelor pe podea, sau așezat pe o pernă sau pe un scaun.

Micromoția brațelor și a mâinilor poate fi adăugată prin împingerea ambelor în afară și apoi eliberarea spre interior. Schimbările energetice vor fi activate, vom simți căldura pe care o producem și mișcarea ei în corp.

Un sentiment de vigoare calmă va începe să ne învăluie, vom reveni la calm și calm și vom simți cum gândurile noastre devin liniștite.

Această liniște nu este o letargie, este o plinătate în care forțele corpului își găsesc drumul și nu leșină și nici nu dispar împinse de grabă și neliniște. Este timpul să treci la a treia fază a chi kung-ului.

Medităm și respirăm

Meditația se ocupă de conducerea celei mai importante mișcări: respirația, care ne permite să fim prezenți și să fim alături de prezent, ne hrănește și dă viață. Chi kung ne învață să observăm schimbările care apar în respirație, care reflectă evoluția noastră și relația noastră cu mediul.

Respirația este influențată de acțiuni fizice, cum ar fi atunci când alergăm, sărim sau dormim; pentru cei emoționali, când avem o surpriză, plângem sau râdem; sau pentru cele spirituale, când un cântec, un tablou sau o poezie ne lasă „fără aer”.

Apoi continuăm cu gândul la respirația inconștientă. Este respirația primară, cea care ne-a dat viață când am venit pe lume. Urmărind-o, îi vom facilita tendința de a se calma, de a deveni tăcut și echilibrat și îi vom permite să ajungă la toate părțile corpului, energizându-ne.

Dar dacă gândul nu reușește să urmeze respirația și nici nu se calmează de la sine, îl vom controla conștient cu exerciții de retenție, în care îl oprim la sfârșitul expirației sau inspirației, astfel încât, atunci când respirăm din nou sau ieșim din nou , diafragma trebuie să se deschidă și să respire întregul corp.

Când începe respirația profundă o urmăm și o direcționăm, vizualizând căile prin care circulă energia pe măsură ce respirăm.

Cele mai importante căi sunt două: prima coboară în partea anterioară a corpului de la nas până la perineu și se vizualizează la inhalare; iar al doilea se ridică din coccis de-a lungul întregii coloane vertebrale, trece prin cap și se termină pe palatul dur, atunci când expiră. Împreună formează un mic cerc de lumină.

Un exercițiu de încercat

Masează-ți picioarele. Acestea sunt direct legate de teren. Pe de o parte, ele ne dau greutatea centrului său. Și, pe de altă parte, primesc forța de la sol și o transmit cerului.
Pentru a optimiza aceste forțe, în picioare, le urmăm cu gândul și ne înrădăcinăm în așa fel încât, îndoindu-ne puțin genunchii, ne simțim rădăcinile în pământ și vizualizăm o cale de culoare, apă, pietre prețioase, foc, etc. la mii de mile până în centrul Pământului.
De acolo vom percepe forța opusă care ne proiectează spre tavanul camerei în care ne aflăm și de acolo spre cer. Exercițiul poate fi efectuat cu spatele pe perete pentru a facilita alinierea corpului.

Tipuri de exerciții

În China astăzi se practică aproximativ trei sute de tipuri de exerciții de chi kung . Printre acestea se pot evidenția:

Cei care imită animalele : tigrul, ursul, macaraua, căprioara sau maimuța.
Cele inspirate de un element natural : copacul, mătasea, cerul sau pământul.
Cele care se bazează pe funcționarea corpului uman, numite „viață lungă”, care previn bolile și constau din 36 de exerciții împărțite în 6 grupe. Primele trei lucrează gâtul, umerii, talia și picioarele. Următoarele ameliorează tulburările organelor interne.
Cele care se fac cu deplasare. În cele mai vechi timpuri trebuie să fi început ca dansuri de recunoștință sau pentru a risipi stările mentale negative, ulterior au evoluat și au devenit tai chi sau taichichuan. Prin urmare, aceasta este o formă de chikung.
Exercițiile de arte marțiale provin de la mănăstirile Shaolin. Cu ei sunt montate spectacolele de circ pe care le știm în Occident.
Cele care, în China maoistă, au devenit parte a medicinei tradiționale chineze și care sunt aplicate în spitale pentru vindecarea unor boli specifice.
Cele legate de cele trei viziuni ale lumii asupra Chinei: taoismul, confucianismul și budismul. În ultima vreme, au apărut exerciții legate de secte religioase precum Falung Gong.

Beneficiile chi kung

Beneficiile care trebuie obținute din practica regulată și periodică (punct foarte important!) Ale chikungului depind de caracteristicile sale.

Lentitudinea permite mișcările interne ale corpului să urmeze. De exemplu, umezirea ochiului, a pielii, a mișcărilor sistemului digestiv, a rinichilor, a sistemului limfatic etc. În acest fel, funcționarea organelor și a sistemelor fiziologice este dezvoltată și facilitată, evitând disconfortul și bolile.

Mișcările circulare și spirale urmăresc structurile oaselor și ale mușchilor; tonifierea, revigorarea și consolidarea acestora. Plasarea coccisului deschide în mod natural vertebrele lombare și protejează coloana vertebrală; durerile de spate sunt evitate și poziția și alinierea corpului sunt îmbunătățite.

Chikung este un exercițiu ideal înainte sau după orice efort fizic continuu, cum ar fi un joc de tenis, o clasă de aerobic, o călătorie lungă cu mașina sau avionul etc.

Concentrația și unitatea corpului și minții derivate din acesta reduc stresul, trezesc atenția fără stres, măresc apărarea, îmbunătățesc echilibrul și ajută la pregătirea activităților care necesită concentrare a energiei.

Este important să ne amintim că practica chikungului este plăcută și că ne pune în contact cu corpul și, prin el, cu milioanele de materiale pe care le produce și cu celulele care le fabrică continuu.

Este o lecție de afirmare și optimism pe care o experimentăm și ne conectează cu miracolul schimbărilor: prin mișcarea corpului ne raportăm la planeta care se mișcă în interiorul galaxiei.

Iar prin respirație și aer ne apropiem de energia eternă, tăcută, invizibilă și nelimitată care ne dă existență, permite mișcarea să se nască și hrănește universul: energia spirituală.