Toată viața mea gândindu-mă la ceilalți. Dar nu mai

Toată viața făcând ceea ce ți-au cerut alții. Deși ai simțit altfel. Și nu mai știi cine ești. Pentru că nimeni nu v-a întrebat ce mai faceți de mult timp. Că nimănui nu-i pasă cu adevărat de tine. Că ești o fantomă

Fă-o pentru tatăl tău sau pentru mama ta.
Respectați-vă copiii.
Nu fi egoist.

Haide, gândește-te la familie.
Toată viața gândindu-te la ceilalți.
Cu existența ta deturnată.

Toată viața făcând ceea ce ți-au cerut alții.
Chiar dacă ai simțit altfel.
Și nu mai știi cine ești.

Pentru că nimeni nu v-a întrebat ce mai faceți de mult timp.
Că nimănui nu-i pasă cu adevărat de tine.
Că ești o fantomă

Haide, ce te costă.
Nu fi o fiică rea, o soție rea sau o mamă rea.
Străduiți-vă să respectați dorințele altora.
Ascultă.

Deci zi de zi.
Până când nu e nimic din tine nicăieri.
Doar o umbră care zâmbește, curăță și îi pasă.

Luați în considerare toată lumea.
Și uită de tine.
Dar asta s-a terminat.
Spune nu.

Nu vreau să o fac, nu o să mai suport. Nu mă gândesc mai întâi la tine.
Acum mă gândesc mai întâi la mine.

Și numai în mine.
Până la ceilalți.
Arată-mi altceva.

Posturi Populare

Poezia terapeutică: un alt mod de autocunoaștere

Puterea evocatoare enormă a poeziei ne ajută să scoatem la iveală ceea ce purtăm înăuntru aproape fără să intenționăm. Deschide căi de cunoaștere pe care le putem explora pentru a ne îmbunătăți pe noi înșine și pentru a ne cunoaște mai bine.…