Efectul protector al emoțiilor pozitive
Christophe André. Psihiatru la Paris, autor al cărții Arta fericirii.
Mersul cu zâmbetul, manifestarea aprecierii sau amintirea în fiecare seară a momentelor plăcute ale zilei este bună pentru sănătatea noastră. Efectul protector al emoțiilor pozitive este susținut de cercetările științifice. Trebuie să mâncăm bine, să ne odihnim … dar, mai presus de toate, să ne străduim să fim fericiți.
Interacțiunea corpului cu mintea a fost întotdeauna accentuată, atât în Occident (Mens sana in corpore sana de poetul latin Juvenal), cât și în Orient. Până de curând, această abordare nu convinsese deloc comunitatea medicală, care susținea că se bazează mai degrabă pe tradiții mai mult sau mai puțin vechi decât pe dovezi științifice.
Totuși, un val de cercetări științifice recente ne încurajează să fim atenți la rolul pe care îl au emoțiile în sănătatea noastră, de acord cu filosoful Voltaire, care a scris: „Am decis să fiu fericit pentru că este bun pentru sănătate”. De aici apare apariția așa-numitelor medicamente alternative sau complementare, care sunt dedicate vindecării întregului corp și nu doar unei părți izolate.
Cum afectează starea de spirit sănătatea
Progresele medicinei moderne au diluat treptat legătura dintre corp și minte, determinând profesioniștii din domeniul sănătății să se concentreze pe un „medicament de organe” și să abordeze corpul ca o colecție de entități separate. De aici și apariția specialităților (nefrologie, pneumologie, psihiatrie …) și chiar a subspecialităților: în serviciile de cardiologie, nu mai există cardiologi generali, ci specialiști în boli coronariene, aritmii, hipertensiune …
Această specializare în creștere a permis mari progrese, în special în îngrijirea tulburărilor în faza lor acută, dar a nedumerit și mulți pacienți (și medicii lor) în cazul bolilor cronice, deoarece acestea implică, în general, mai multe organe și mai ales către creier. Din acest motiv, știința nu a abandonat niciodată studiul interacțiunii dintre emoții și sănătate.
Așa cum se întâmplă adesea în medicină, interesul a fost îndreptat în primul rând spre boli și disfuncții ale legăturii minte-corp. În anii 1950, cu lucrarea sa asupra stresului, Hans Selye a fost primul care a regândit mecanismele endocrine prin care mecanismul nostru reacționează la presiunile și cerințele mediului. De acolo, s-au făcut un număr mare de investigații asupra impactului pe care stările psihologice problematice, cum ar fi stresul, anxietatea sau depresia îl produc asupra corpului nostru.
Primii care au demonstrat acest lucru la pacienți au fost cardiologii, care în anii șaizeci au descoperit că emoțiile ostile (resentimente, iritații, furie, stare proastă …) provoacă leziuni ale arterelor coronare și, prin urmare, un risc mai mare de infarct miocardic. Ulterior, s-a lucrat asupra rolului protector și favorabil pentru sănătatea emoțiilor pozitive. Beneficiile unor bune relații sociale, un zâmbet, o bună dispoziție, relaxare sau meditație au fost demonstrate într-un mod incontestabil. Și prudent: convingerea actuală este că emoțiile pozitive nu sunt capabile (sau nu sunt încă) de a vindeca singure o patologie deja implantată. Mai degrabă, ele reprezintă un factor de protecție care ajută la menținerea unei sănătăți bune pentru cei care se bucură de ea.
Fericirea: o nouă formă de medicament
În prezent, poziția comunității științifice asupra legăturilor corp-minte este mai măsurată și, în același timp, mai completă. Mai măsurat pentru că nu se mai consideră că stresul poate „produce” boala de la sine. În schimb, este, fără îndoială, un factor de risc dovedit, la fel ca și genetica, dieta sau stilul de viață sedentar; de fapt, este marele agravant al tuturor patologiilor. Și mai complet, deoarece nu se mai mulțumește să gândim că trebuie să limităm stresul, ci, de dragul sănătății noastre, ne invită să cultivăm bunăstarea fizică și emoțională, așa cum recomandă Voltaire.
Ne aflăm, așadar, în zorii unei noi forme de medicină care ia în considerare întreaga ființă umană și nu numai organele sale. Dar asta înseamnă schimbări pentru toată lumea, nu doar pentru medici. Este un model care implică o implicare puternică a pacienților: ni se va cere din ce în ce mai mult să ne implicăm în sănătatea noastră. Să mănânci bine, să te miști, să nu te gândești la idei negative și să te străduiești să fii fericit: acestea sunt noile cerințe pentru oamenii care doresc să fie sănătoși cât mai mult timp.
De aici și îngrijorarea unora care consideră că ne apropiem treptat de o formă de dictatură a bunăstării. Adevărul este că orice progres în cunoașterea noastră aduce, de asemenea, o parte suplimentară a responsabilității. Dacă atunci când vine vorba de mediu nu mai putem ignora faptul că unele dintre comportamentele noastre dăunează planetei, la fel se întâmplă și cu propria noastră bunăstare: știm că starea noastră mentală cântărește asupra sănătății noastre. Încă un motiv pentru a te strădui calm să fii fericit, cel puțin câteva momente în fiecare zi!
3 exerciții pentru aplicarea psihologiei pozitive
Printre exercițiile de psihologie pozitivă ale căror beneficii au fost dovedite științific, există unele care sunt destul de ușor de practicat (deși doar regularitatea le va face eficiente):
- Adormiți în fiecare noapte gândindu-vă la trei mici momente fericite ale zilei. Deși ziua a fost dificilă, faceți tot posibilul pentru a salva trei paranteze blânde. Nu vă mulțumiți să vă gândiți la ei: simțiți-i, retrăiți-i memoria în corpul vostru. Zâmbește încet cât mai des posibil: menținerea unei expresii zâmbitoare facilitează intrarea emoțiilor plăcute.
- Luați în fiecare zi acțiuni care îi fac bine celorlalți: ajutați, încurajați, salutați …
- Practicați exerciții de recunoștință. În fiecare săptămână, acordați-vă timp să vă gândiți la ceea ce datorați altor oameni, la tot ce ați primit de la alții și bucurați-vă de aceste momente de atenție și afecțiune.
