Nori și senin. Care este vremea din interiorul tău?

Francesc Miralles

E soare sau vin furtuni? La fel ca timpul de afară, totul este temporar, de asemenea singurătatea și tristețea. Acceptându-l astfel ne ajută să trăim

Poveștile de gândit este un podcast de nuvele pentru creșterea personală. Ascultați-l și împărtășiți-l.

Alina și-a parcat mașina și a pus-o jos înainte de a ieși în aer liber. Trecuse un an de când își începuse studiul schimbărilor climatice în acea enclavă din nordul Angliei, imediat după separarea lor. Acest lucru îi provocase atât de multe suișuri și coborâșuri, încât nu mai simțea aceeași persoană care, într-o zi nu atât de departe, condusese o existență placidă și previzibilă în capitală.

Urmând maxima lui Milan Kundera că „fericirea este dorința de a repeta”, zilele fuseseră reproduse într-un mod plăcut similar până când, într-o noapte, soțul ei i-a dat vestea: se îndrăgostise de un coleg de serviciu și avea nevoie de incepe din nou. După șoc, Alina a părăsit marele oraș și a acceptat o funcție de profesor de meteorologie la o universitate din Lake District. Măsurătorile făcute la stația meteorologică au făcut parte din studiile departamentului.

Alina a intrat în modul în care au fost colectate înregistrările barometrelor, termometrelor, aparatelor de ploaie și multe alte dispozitive care s-au terminat în „contor”. Odată cu schimbările climatice, viile au început să fie cultivate în mai multe regiuni. Cercetările sale au analizat în ce măsură meteorologia din nordul țării a fost modificată.

După ce a pornit computerul, a început să analizeze curbele diferitelor înregistrări, comparându-le cu alți ani în aceeași stație. În timp ce norii de furtună de iarnă amenințau că vor ploua în stație, Alina simți că spiritele ei devin prea mici. Așa cum a făcut întotdeauna în momentele de descurajare, a decis să o cheme pe mama sa, o doamnă octogenară care locuise în Franța de la pensionare.

-Cum e vremea azi? întrebă femeia pe tonul ei obișnuit de jovial.

-Schimbându-se … Am avut trei zile însorite, cu temperaturi ciudat de ridicate pentru această dată, dar în seara asta au început să sufle vânturile de nord și acum vine o furtună.

-Asta se întâmplă afară, dar … cât timp a fost în tine?

Alina zâmbi. Mama ei avea un dar natural pentru a prelua schimbările de dispoziție. În acest sens, a fost o stație meteo întotdeauna activă.

-Între nori și poieni … Astăzi m-am trezit fericit, dar în timp ce conduceam aici, am dispărut. Chiar înainte să te sun, eram pe punctul de a izbucni în lacrimi.

-Nu e nimic ciudat, fiică. Așa cum toate locurile au propriul climat, oamenii trec prin diferite stări de spirit de-a lungul vieții noastre. Uneori în aceeași zi.

-Deci nu sunt nebun?

„Deloc, dar cred că dai prea multă importanță furtunilor care sunt temporare.” Femeia se opri și Alina știa că își umple ceașca de ceai. Biosistemul nostru interior este foarte delicat și schimbabil. Soarele poate străluci și, imediat după aceea, apar probleme sub forma unor nori întunecați. Apoi sosesc furtuni care îndepărtează vechea tristețe și șterg ochelarii prin care vedem viața. Nu este perfect?

Alina nu știa ce să răspundă.

-Totul se schimbă constant, în exterior și în interior. Problema este că trăim ceea ce ni se întâmplă de parcă ar fi permanent.

Când tristețea te apucă, este greu de crezut că furtuna se va domoli în curând. Și invers, când cerul tău interior este radiant, te aștepți să rămână așa pentru totdeauna. Știind că totul este temporar, de asemenea singurătatea și tristețea, ajută la viață.

Alina respira, deja mai mângâiată. Mama lui părea să perceapă schimbarea din cealaltă parte, în timp ce îl întreba:

-Ce mai faci?

-Mai bine.

-Sărbătoresc, fiică. După cum a spus un gânditor scoțian:

„Bucuria a fost numită momentul bun al inimii”

Posturi Populare