De ce ne amăgim pe noi înșine? Pentru supraviețuire
Llorenç Guilera
Creierul folosește acest mecanism ca protecție pentru a filtra aspecte ale realității care ar fi insuportabile sau pentru a ne îmbunătăți stima de sine. Dar are pericolele sale …
Auto-înșelăciunea este o resursă spre care ne îndreptăm uneori pentru a ne confrunta cu situații dificile. Uneori o facem conștient, dar alteori creierul ne modifică ușor percepția asupra realității.
Acest mecanism are virtuțile sale și pericolele sale: nu trebuie să uităm că a fi realist ne ajută să ne atingem obiectivele, identifica dificultățile și să le facă față cu claritate maximă și energia posibilă.
Este necesar să evităm că auto-înșelăciunea inconștientă devine conștientă dacă nu dorim să cadem în unele dintre cele mai grave patologii comportamentale, atât individual, cât și colectiv.
Când creierul folosește autoamăgirea?
Oamenii de știință au descoperit că există cel puțin patru situații în care este posibil să recurgem inconștient la auto-înșelăciune:
1. Instinctul de supraviețuire
Este foarte frecvent în fața unor mari pericole sau catastrofe majore , cum ar fi o boală gravă, un tsunami sau un act de violență criminală.
Creierul filtrează aspecte insuportabile ale realității și acordă atenție doar celor pe care le poate digera
Potrivit unui număr bun de psihologi evoluționisti, este un mecanism universal de adaptare la mediu care are utilitatea de a îmbunătăți așteptările vitale, deoarece ne împiedică să cădem în panică.
„Ochii care nu văd, inima care nu simte” , spune zicala. Ignorarea adevăratei mărimi a amenințării ne face mai puternici și mai agresivi împotriva acesteia și, prin urmare, mai eficienți.
2. Transferă vinovăția
Al doilea tip de auto-înșelăciune are legătură cu stima de sine.
Acesta constă în eliminarea (sau cel puțin reducerea) vinovăției pentru faptele greșite din trecut. Întrucât nu mai putem schimba faptele, este mai adaptabil să nu cădem în auto-pedepsire și cel mai simplu mod de a realiza acest lucru este de a transfera vina faptelor noastre greșite către terți, către circumstanțe speciale sau chiar către victima însăși.
Această formă de autoînșelare implică, de asemenea, un pericol serios pentru noi:
Dacă nu ne recunoaștem responsabilitatea, nu ne putem corecta niciodată greșelile
Și, de asemenea, pentru alții: să ne uităm la utilizarea și abuzul pe care agresorii, torționarii și unii criminali îl fac despre această auto-înșelăciune.
Cele mai mari probleme ale umanității nu provin de la ființe „crude și rele” , ci de la cei care se consideră oameni buni, se prezintă ca atare în fața noastră și își justifică comportamentul rău pentru a păstra intactă această convingere.
3. Supraevaluarea calităților cuiva
Dacă o anumită caracteristică a personalității noastre (lipsa memoriei, de exemplu) nu ne afectează excesiv stima de sine, o putem recunoaște fără probleme. Dar dacă una dintre caracteristicile noastre (inteligența, de exemplu) poate fi legată de pierderea stimei de sine, ne supraevaluăm automat și ajungem să ne considerăm favorizați.
Acest tip de auto-înșelăciune are virtutea îmbunătățirii stimei de sine și a motivației de a face față vieții. Dar are și un pericol: putem cădea în narcisism, petulanță și aroganță.
Aplicat la scara de grup 1, acest tip de auto-înșelăciune poate duce la considerarea unui popor ales de Dumnezeu; unii credincioși, în posesia singurului adevăr; o națiune, cu mai multe drepturi decât vecinii săi, sau o rasă, superioară tuturor și cu dreptul de a elimina rasele pe care le consideră inferioare.
4. Supraevaluarea capacității de schimbare și auto-îmbunătățire
Exemple tipice pe care le găsim în mediul nostru: „Fumatul mă doare, dar voi renunța în ziua în care încep să fac asta” sau „Am mai rămas câteva kilograme, dar într-una din aceste zile voi începe dieta și o voi repara repede”.
Auto-motivația te convinge că poți să îți schimbi și să îți atingi obiectivele fără să te minți cu privire la posibilitățile tale sau la dificultățile de depășit
Câteva exemple pentru a diferenția auto-motivația de auto-înșelăciune: dacă sunt obez, neîndemânatic și dansez prost, auto-înșelăciunea constă în a crede că sunt un dansator excelent. În schimb, auto-motivația m-ar face să văd că obezitatea mea poate dispărea cu o dietă adecvată, stângacia mea poate fi depășită cu munca intensă a corpului și pot să iau câte cursuri de dans am nevoie.
Motivația de sine și visele
Buni profesori, antrenori, manageri, lideri politici, sunt cei care știu să motiveze persoanele care le revin, autoritate fermă și carismatică, împiedicându-i să cadă în auto-înșelăciune și îndrumându-i pe calea spre depășirea dificultăților.
Când antrenorul FC Barcelona, Pep Guardiola (urmat în principalele școli de administrare a afacerilor ca model de conducere motivațională), îl întâmpină pe excelentul jucător al echipei de tineret Leo Messi și îl face să creadă că poate deveni cel mai bun fotbalist de pe planetă, el stabilește o foaie de traseu care va duce la realizarea acestei dorințe.
A avea un vis poate fi primul reper într-o istorie personală sau colectivă de depășire
Poate fi adevărat, după cum au spus unii filozofi, că viața nu este altceva decât un vis, dar ceea ce este clar este că visele bune hrănesc cele mai interesante vieți. Cu toate acestea, pentru ca aceste vise să se realizeze, este recomandabil să nu cădem în auto-înșelăciune conștientă, ci să cunoaștem dificultățile de a le depăși și să le înfruntăm cu toată puterea și optimismul de care suntem capabili.
Cum să evitați autoamăgirea
Există semne care ne avertizează că ne înșelăm pe noi înșine. Dacă învățăm să le detectăm, le putem dezactiva.
Ascultă-i pe ceilalți
Împărtășiți deciziile riscante cu persoanele afectate. A crede că știi întotdeauna ce este bine pentru ceilalți fără a fi nevoie să-i consulti este o aroganță tipică a auto-înșelăciunii. Propuneți-vă planul și ascultați planurile alternative pe care le propun cei afectați. Este probabil ca unul dintre ei să vă surprindă cu o propunere mai bună decât a dvs.
Inteligența este un dar care este distribuit inegal, dar nu ești singurul care îl posedă.
Evaluează-ți acțiunile
Cereți păreri oneste de la oameni cărora le dați judecată și onestitate. Dacă ești întotdeauna pe deplin mulțumit de acțiunile și deciziile tale, cel mai probabil ești căderea în autoamăgirea de a te supraevalua. Cereți oamenilor pe care îi admirați să vă prețuiască pe deplin performanțele și să vă pregătiți să fiți dezamăgiți: nu sunteți 100% perfect în tot ceea ce faceți. Nimeni nu este.
Fii deschis la critici
Analizează cu umilință dacă au parțial dreptate. Ascultați criticile primite, de oriunde provin, și analizați serios ce pot fi adevărate. Nu faceți greșeala de a le ignora. Înainte de a le elimina rațiunea, încearcă să te pui în poziția altora și să înțelegi bine ceea ce îți spun.
Remediați greșelile
Scuzați-vă imediat, dacă ați reușit să recunoașteți că într-o anumită acțiune ați greșit și încercați să o reparați fără întârziere. Nu cădea în auto-înșelăciunea de a crede că greșelile sunt ireparabile și că este mai bine să le uiți, că timpul șterge totul.
